Nu

Ce-ți mai vine, câteodată, să-nchizi ochii și să faci ca toate dispară. O ploaie torențială să ne curețe gândurile, iar noi să nu ne întrebăm unde-am greșit. Să ascultăm, la glas de seară, stropii cum răsună, și-n felul ăsta, dragă, lumea să se-afunde-n mare. O mare de oameni disperați și un ocean de gânduri.
Emoții înecate și tristeți călătoare.

Anunțuri

Un gând despre &8222;Nu&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s